Ardealu-i fruncea
- Buna ziua, bade!
- No, zâua bună, domnule dragă.
- Cum merge, cum merge ?
- No, cum să, binie mere... Ni, mintenaş să fac caisăle...
- A, da, sigur, se coc caisele. Şi ce faceţi cu ele?
- D-apăi, ce să facem?! Le culejem, le puniem în coşărci, merem cu ele la târg, le vindiem, vinim acasă, numărăm banii, îi împarţâm, îi puniem binie si nie fucem!
- Bravo, bravo! Şi pe urmă?
- Ș-apăi, s-or face cireşilie... şi vişinilie... Ș-apăi le culejem, le puniem în coşărci, merem cu ele la târg, le vindiem, vinim acasă, numărăm banii, îi împarţâm, îi puniem binie şi nie fucem!
- Ce frumos! Şi altceva?
- Ș-apăi, să fac pruniele...! Elea bistriţe, mai întâi! Ș-apăi le culejem, le-mpărţâm, care die pălincă, care die majun, care die vânzare, si p-alea die vânzare le puniem în coşărci, merem cu ele la târg, le vindiem, vinim acasă, numărăm banii, îi împarţâm, îi puniem binie şi nie fucem!
- Minunat! Şi?
- Ș-apăi să fac nucilie... Ș-atunci...
- A, da, ştiu: culegeţi nucile, le puneţi în coşărci, mergeţi cu ele la târg, le vindeţi, veniti acasă, număraţi banii, îi împărţiţi, îi puneţi bine şi vă fu*eţi!
- No, no-no-no-no! Nu-i aşe, domnule dragă, vez că nu ştii? Apăi cân' să fac nucilie, le culejem, le puniem în coşărci, puniem coşărcile-n pod, nie fucem tătă iarna şi numa' la Paşti le vindiem!
La o maternitate nasc, aproape în acelaşi timp, o ardeleancă, o unguroaică şi o negresă.
Ginecologul, speriat oarecum, se gândeşte: ”Ia să-l chem mai întâi pe ardelean, că e cel mai înţelept! El sigur o să-şi recunoască copilul!”
Ardeleanul intră, studiază cu atenţie copiii, studiază ... şi-l ridică în braţe pe micuţul cel negru:
- Domn' doctor, aiesta-i copilu' meu!
Medicul, disperat, răspunde:
- Omule dragă, tu eşti nebun?!? Nu vezi că ăsta e negru?!?
- Domn'le dragă, unu' din aialalţi doi sigur e ungur, aşe că io nu vreau să risc!
- De ce sunt ardelenii ca telefoanele?
- Pentru că trebuie să le dai un pumn în cap ca să le pice fisa.
Ion şi Gheorghe la coasă. Ion:
- Bă, io aici am f***t prima dată.
Cosesc ei mai departe şi Ion zice iară:
- Mă, aici ne-o prins mă-sa!
Gheorghe(curios):
- Şi ce-o zis, mă?
Ion:
-O zis: "beeeeeeee"!
Într-o zi, Badea Vasile se plimba pe uliţă; la un moment dat, se întâlneşte cu Badea Ion şi intră în vorbă.
- Auzit-ai, bre, ce-au mai inventat şi americanii ăia?
- Ce, mă?
- Apăi no, submarinu', bre! Auzi şi matale, merge pe sub apă. Nu s-or îneca ăia înăuntru?
- Păi nu se pot îneca, pentru că submarinul e etanş!
- Cum ziseşi? Etanş? Ce-i ăla etanş?
- Adică ce, mata nu ştii?
- Apăi, nu!
- Fii atent: oi fost vreodată de te-oi scăldat în Mureş?
- Oi fost!
- Si-oi tras o băşină în Mureş?
- Oi tras, ca tot omu'!
- Şi ţi-o intrat Mureşu'n cur?
- Apăi, nu....
- Apăi vezi mă, asta-i etanş!
Un ardelean intră într-un bar la New York. Barmanul îi spune că în acest bar se bea numai pe pariu.
- Domnule, eu pun pariu cu tine că nu poţi să bei o sticlă de whisky în 30 de minute!
Ardeleanul îşi cere scuze, iese din bar şi apare peste 10 minute înapoi, pune banu pe tejghea şi acceptă provocarea. Barman-ul îi dă sticla, ardeleanul o termină în 10 minute. Barmanul, stupefiat:
- Domnule, dar n-am crezut că aşa ceva e posibil! N-am crezut că sunteţi în stare să faceţi aşa ceva! Nimeni nu a mai reuşit!
La care ardeleanul:
- Nici io n-am crezut, dar m-am dus la barul de vis-a-vis să verific!
În Ardeal se strigă vecinii de pe-un deal pe celălalt:
- Măăă...vecineee!...
- Care-i baiu, măăă?...
- Tu ce-ai dat la vaca ta când o fost beteagă?
- "Fotoghin" măăă!...
Trece o săptămână...
- Măăă...vecinee!
- Ce-i baiu măăă...?
- D-apoi ce-ai zis c-ai dat la vaca ta când o fost beteagă?
- "Fotoghin" măăă...
- Păi da' vaca mea o murit, măi!...
- Ş-a mea, măăă!
Un ardelean intră într-un bar şi cere o bere la cutie. După ce barmanul îl serveşte, ardeleanul ia cutia de bere, scoate un cuţitaş şi începe să taie capacul cutiei. Barmanul îl vede şi-i spune :
-Bade, ridică inelul şi trage-l spre tine, nu te mai chinui cu cuţitul!
Ardeleanul îi răspunde :
-Apăi no, domnule dragă, inelul îi pentru ăia care n-au brişcă!
Un turist aflat în excursie prin Ardeal ajunge la o stână unde vede un cioban cu câinele lânga el.
- Auzi bade, e rău câinele?
- Apăi îi rău!
-Dar muşcă?
- Muşcă!
-Dar văd că nu zice nimic!
La care câinele:
- Apăi dacă-i musai, HAM!
Ion şi Gheorghe se întorc acasă după o călătorie la Bucureşti. Ajung la gară, se urcă în trenul de Cluj, îşi găsesc două locuri.
- Măi Ioane, cât face trenul până la Cluj?
- Mult, mă. Toată ziua.
- Ş ce facem noi atâta timp?
- Păi, ce să facem, vorbim.
- Ş ce să vorbim noi toată ziua, mă?
- Şiu eu? Hai să spunem ghicitori.
Zis şi făcut.
- Ia zi, Gheo, ce e mic, negru şi stă la mine în curte?
Trece un timp, ajunge trenul pe la Ploieşti.
- Auzi Ioane, da' are blană?
- Are, mă.
Pe la Braşov Gheorghe întreabă din nou:
- Ioane, are şi patru picioare?
- Are, mă.
Spre Sighişoara dialogul continuă:
- Ş îl ţii în lanţ, mă?
- Da, îl ţin în lanţ.
La Blaj:
- Nu-i aşa că e rău? Muşcă, nu?
- Muşcă, mă, dacă nu te ştie.
Ajunge trenul şi la Teiuş.
- Mă Ioane, n-o fi câinele?
- Ba câinele-i, mă. Da' tu mare prost eşti! Ce ţi-a trebuit atâta timp ca să ghiceşti?
În gară la Apahida răspunde şi Gheorghe, supărat:
- Auzi, mă? Prost eşti tu! Eu şiam de la Bucureşti, da' dacă spuneam de atunci, ce mai vorbeam noi atâta drum?
Într-un sat din Ardeal e mare agitaţie în faţa primăriei. Iese primarul şi întreabă:
- Ce s-o întâmplat?
- Apăi dom primar, s-o pripăşit un negru pe la noi prin sat şi ne regulează toate femeile.
- Şi... n-aţi luat măsuri?
- Apăi... am luat la toată lumea, dar tot a lui este cea mai mare.
Doi ardeleni, la o pălincă în cârciuma satului.
- Da ce-i mă Gheo cu tine? Te văd supărat...
- No, spune tu, Ione, găsit-ai vreodată bărbaţi străini ascunşi în şifonier?
- Nu. Toţi erau români….
Cele mai tari bancuri cu ardeleni - ejvarza.ro
Vrei să trăieşti mai mult? No, mută-te în Ardeal! Ceasurile ardeleneşti se învârt de două ori mai încet. Ca şi Pământul ardelenesc, de altfel. E drept că ai putea muri de foame până îţi aduce Gheorghe slana cu pită, pe masa de operaţie până îşi pune doctorul mănuşile sau îngheţat în gară până ajunge trenul.
Cu siguranţă n-o să te poţi sinucide călcat de maşină. Când o vezi că vine în viteză maximă şi nu are de gând să oprească la semafor, mergi liniştit şi ia-ţi ţigări de vis-a-vis, bea o bere pe trecere, la întoarcere, apoi renunţă şi pleacă acasă. Maşina aia e tot acolo...
No, amu tre' să ştii şi tu măcar o glumă sau un banc cu ardeleni, cu vorba lor neînţăleasă ori cu palinca ce te-adoarme doar dacă miroşi dopul.
Ca să obţii un ardelean, se zice că trebuie să iei un oltean şi să-l pui pe slow motion. Ardelenii sunt mai lenţi decât statuile şi mai calmi decât Marea Moartă. Nu se grăbesc niciodată, nu contează dacă pierd trenul, autobuzul, nevasta, capul.
Au dezvoltat propria limbă molcomă şi mult simplificată. Nu ştiu de ce unii oameni nu înţeleg ardeleneasca. Ardelenii au reuşit să comprime întregul dicţionar într-un singur cuvânt: ”No”. Acesta concentrează o multitudine de subtilităţi şi înglobează sensuri inepuizabile, de la ”Ce atâta grabă?!”, la ”Să ai o zi faină!”, de la ”Ce te-ai băgat aşa, n-ai văzut că eu aveam prioritate?!” până la ”Mai umple-mi urjent un pahar”.
În Ardeal câinele latră numa' dacă-i musai, melcul aleargă cu viteza fulgerului iar toate drumurile vin de la Cluj. Aşa că sezi blând şi citeşte bancuri cu ardeleni!